newsletter rss
HotNews.ro

webRelease: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii comunica rezultatele campaniei de constientizare din cadrul programului “Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate”


PDF Print
A | a
E-mail
de Redactie | Vineri, 27 noiembrie 2009, 19:56 webReleases | Educatie

Joi, 26 noiembrie 2009, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) a organizat conferinta de presa cu ocazia incheierii programului PHARE „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate” si a campaniei de constientizare ce s-a desfasurat in cadrul acestuia.

Campania de comunicare a fost lansata in luna septembrie a acestui an, prin intermediul unei conferinte de presa, si s-a incheiat in noiembrie, odata cu finalizarea programului PHARE.

De-a lungul celor trei luni de campanie, mesajul “In scoala nu este loc pentru discriminare. Cunoaste-ma inainte sa ma judeci!” a fost transmis catre categoriile grupurilor tinta cu ajutorul unor companii ce au inteles sa se implice social, a parteneriatelor media dar si in cadrul unor evenimente speciale. Mesajul a fost transmis si intern prin structurile subordonate ministerului: inspectorate judetene, case ale corpului didactic si scoli.

Astfel, in perioada 5- 26 septembrie, a fost incheiat un parteneriat media cu Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) prin intermediul caruia mesajul campaniei a ajuns in randul populatiei care a circulat cu tramvaiele 14, 19, 20, 24, 40, 45, 56 si cu troleibuzele 62, 65, 69, 73, 74, 76, 77, 93 si 97. Cum multe dintre mijloacele de transport amintite mai sus ajung in cartierele de la marginea orasului, afisul campaniei, prezent in toate dintre acestea, a putut fi vazut de catre un numar important de  reprezentanti ai grupurilor care sunt vulnerabile sau dezavantajate.

Afisul campaniei, de aceasta data in format digital, a fost prezentat si prin intermediul retelelor de televiziune interna. Timp de o luna (1 octombrie - 1 noiembrie), acesta a putut fi urmarit pe plasmele amplasate in cele 44 de statii de metrou din Bucuresti, in reteaua interna de televiziune din 74 cafenele/baruri din capitala si din Iasi, in 6 aeroporturi, banci si in 8 lanturi comerciale din tara.

Dincolo de aceste expuneri, macheta campaniei a fost preluata si promovata gratuit si de catre o serie de publicatii nationale si locale. La fel ca si macheta de presa, spotul TV „Aplauzele sunt pentru toti”a fost diseminat fara nicio implicatie financiara atat de catre cele mai importante posturi TV, cat si de cinematografe din Bucuresti si Oradea.

In aceasta perioada, spotul este prezent pe citylight-urile din 20 de locatii din Bucuresti din zona centrala. In perioada 23 noiembrie – 20 decembrie, posterele vor putea fi urmarite pe Calea Victoriei int. Dacia - Cazino "Victoria", str. Campineanu, Bld. Dacia, str. George Enescu – Lahovary, Grivitei, int. Budisteanu, Lutherana - Spitalul Studentesc, P-ta Amzei - Tandarica – terasa, Sala Palatului, Stirbei Voda – Conservator.

Comunicarea ATL a fost complementata de catre doua tactici de BTL care au vizat o serie de elevi bucuresteni din ciclul gimnazial. 250 dintre ei au putut vizita, in perioada 19- 21 octombrie, la Sala Palatului, expozitia cu titlul “Daca as fi presedinte, scoala mea ar avea un teren de fotbal”. Expozitia, care a inclus 53 de desene, a fost promovata de un important post de radio.

Mesajul campaniei a ajuns la tinerii bucuresteni elevi in clasele V-VIII si prin intermediul concursului de eseuri si fotografie „Scoala mea, scoala prietenoasa” care s-a desfasurat in perioada 21 septembrie- 18 noiembrie. De-a lungul celor aproape 2 luni de concurs, 1500 de elevi au lucrat in echipe multietnice si au transmis prin intermediul cuvintelor (in cazul competitiei de compuneri) si prin intermediul imaginilor (in cazul competitiei de fotografie) viziunea lor despre scoala.

„Privind retrospectiv putem afirma ca aceasta campanie de constientizare si-a indeplinit obiectivele de comunicare chiar si in lipsa unui buget de media. Acesta inseamna ca, atat oamenii, companiile colaboratoare, cat si institutiile de presa au constientizat faptul ca in scoala nu e loc pentru discriminare, dand dovada de toata deschiderea pentru a provoca o schimbare in bine”, a declarat Liliana Preoteasa – Coordonator al Unitatii de Implementare a Programului si Director general in cadrul M.E.C.I.

Detalii despre toate aceste materiale, precum si despre proiectul PHARE sunt disponibile pe site-ul www.totilascoala.ro si pe blogul http://totilascoala.wordpress.ro.

Pentru mai multe informatii referitoare la campania de constientizare “In scoala nu este loc pentru discriminare”, va rugam contactati: Simona Bartis - Specialist Relatii Publice, Tel.: 0744 671 685, Email: simona.bartis@ldk.ro.  
 
Pentru eventuale informatii si sesizari despre proiectele PHARE in Romania contactati: cfcu.phare@mfinante.ro.


Catalina ULRICH, expert monitorizare si evaluare (coordonator Studiu de impact)

Ce arata evaluarea impactului programului „Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate”? La nivel national, programul a dat viata unui ciclu comprehensiv de schimbare educationala, respectiv: un ansamblu conceptual coerent, o serie de mecanisme institutionale (UIP, ISJ, CREI, CJRAE, CCD, mediatori, ordine de ministru), strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung in masura sa faca efectiv respectivele mutatii (strategia MECI, strategiile judetene, planuri de dezvoltare institutionala la nivelul scolilor). Programul a facut vizibila problematica accesului la educatie corelat cu criterii de identificare a grupurilor vulnerabile (socio-economic, educational, cultural) si a atras atentia asupra riscului discriminarii multiple si asupra unor noi categorii vulnerabile (copii cu parintii plecati in strainatate sau copii cu CES - Cerinte Educationale Speciale etc.). Programul a supus dezbaterii publice tipuri de comportamente discriminatorii (explicit prin segregare scolara sau prin forme implicite, tip curriculum ascuns), efectele negative pe termen lung ale neparticiparii la invatamantul prescolar sau ale abandonului scolar. In plus, programul a condus la revizuirea de politici publice, respectiv la aparitia unor noi functii si structuri: mediator scolar, cadru didactic de sprijin/ itinerant, centre de resurse pentru educatie incluziva. 

Programul a favorizat construirea unui cadru coerent de formare continua pentru cadrele didactice si alte resurse umane: 576  formatori din toate cele 42 de judete sunt abilitati sa sustina activitati de formare in educatia incluziva, metode active de predare-invatare, dezvoltare de curriculum si implementare, programe remediale. Programele locale de formare au fost acreditate si s-au desfasurat in toate judetele, cu participarea a 7815 de cadre didactice, iar Casele Corpului Didactic vor continua derularea cursurilor acreditate; 113 tineri romi sunt pregatiți ca institutori/profesori de limba romani.  

Strategiile judetene au promovat schimbari institutionale si schimbari de politici in  scoli in sensul promovarii prioritare a echitatii si calitatii educatiei. Punerea in practica a strategiilor ramane un proces complex si indelungat, care tine atat de valorificarea resurselor financiare (de exemplu prin fondurile structurale), cat si de implementarea principiilor si valorilor asociate educatiei incluzive in viata cotidiana din scoala. In cele 15 judete cuprinse in esantion au fost elaborate planuri de monitorizare a rezultatelor realizate si a sustenabilitatii actiunilor din cadrul proiectelor PHARE, dar sunt mai putin reprezentate dovezi concludente cu privire la utilizarea structurata a acestora dupa incheierea proiectului. De exemplu, intalnim fenomenul de „white flight” (regasit in multe tari), iar implicarea parinților (romi, dar mai ales cei neromi) a avut o influența semnificativa in ceea ce privește procesul de desegregare, de foarte multe ori in sens negativ. Dat fiind intervalul scurt de timp scurs de la aplicarea planurilor de desegregare, inca nu exista dovezi despre o imbunatatire a performantei scolare a elevilor (indiferent de etnie) ca urmare a demararii sau finalizarii procesului de desegregare. 

In majoritatea scolilor investigate constatam imbunatatiri in ceea ce priveste participarea si rezultatele scolare, comparativ cu situatia de dinaintea implementarii programului PHARE. Datele disponibile (pentru comparatii in timp si cu scoli care nu au beneficiat de program) reflecta tendinte de crestere a ratei de participare scolare atat in randul copiilor romi, cat si a intregii populatii de potentiali elevi; monitorizarea mai frecventa a prezentei la scoala se asociaza cu constientizarea nevoii institutionale de a urmari fenomenul, dar si cu contributia mediatorului scolar in explorarea cauzelor absenteismului. Ca efect neanticipat, cercetarea a pus in lumina necesitatea de a revizui procedurile de identificare a abandonului de facto, de avertizare timpurie si prevenire a acestuia, in special din clasa a VII-a. Atat cresterea participarii, cat si imbunatatirea rezultatelor scolare se coreleaza cu programele de sprijin initiate de catre scoli (gradinita estivala, ADS, scoala dupa scoala, programe de sprijin PES).  

„Acum iti dai seama care a fost in Phare”: cadrele didactice, echipele manageriale, inspectorii si alti specialisti din cadrul sistemului de invatamant au preluat aparatul conceptual si stiu in ce directii ar trebui proiectate demersurile educationale in clasa, scoala si in comunitate. Dintre cele 7815 cadre didactice (din cele 450 scoli pilot) formate in timpul proiectului si 119 institutori de limba romani, o parte deja aplica la clasa ceea ce au invatat in cadrul cursurilor de formare, realizeaza schimburi de experienta, se remarca in cadrul intalnirilor profesionale, si-au imbogatit si certificat repertoriul competentelor  profesionale. Scolile sunt “mai prietenoase”, mai primitoare, ofera un mediu mai adecvat nevoilor copiilor. Jumatate dintre cadrele didactice comenteaza ca scoala lor „se afla pe drumul incluziunii” (director scoala) sau ca abia dupa incheierea proiectului au constientizat complexitatea procesului: „acum ne este si noua mai clar”, „abia acum am inteles ce inseamna educatia incluziva” (director scoala). Este de anticipat ca imbunatatirea aspectului claselor si cladirilor sa continue prin ameliorarea etosului scolii, prin construirea comunitatilor de invatare si prin valorificarea si valorizarea diversitatii. “Ni s-a deschis gustul pentru proiecte”: scolile, ca si echipele ISJ-urilor, se afla in faze diferite de pregatire pentru schimbare. Durabilitatea si consistenta schimbarilor se coreleaza cu nivelul de pregatire pentru introducerea inovatiilor in viata scolara, raportul presiune – sprijin din partea echipelor ISJ si calitatea echipei manageriale. Unele cadre didactice au schimbat practicile profesionale la clasa: o treime sunt preocupate de aplicarea strategiilor educationale centrate pe elev si au un nivel mult mai inalt de reflexivitate profesionala. Concret, cadrele didactice declara: “Abia acum (dupa un numar de ani, n.n.) ne dam seama ce inseamna educatia incluziva”, au asteptari mai inalte fata de sine si fata de copii si sunt mai increzatoare: “am vazut ca si la noi se pot tine lectii pentru inspectii de grad...”, “Si copiii de la noi din scoala fac fata....”. In acelasi timp, fluctuatia cadrelor didactice face anevoioasa extinderea abordarilor didactice interactive si eficiente la nivel de scoala. 

„S-a distrus un mit: copiii romi isi fac temele”: multi copii au trait experienta succesului pentru ca au primit sprijin, au participat la “scoala dupa scoala”, tabere, excursii, pentru ca beneficiaza de planuri de invatare individualizate. De asemenea, gradinitele de vara au evidentiat posibilitatea si efectele colaborarii dintre familii, scoala si gradinita, pentru integrarea in clasa I si pentru tranzitia copilului de la un ciclu de invatamant la altul. In acelasi timp, scolile continua sa inregistreze cazuri de abandon, cu efecte in plan individual, profesional si social, iar unii copii nu frecventeaza gradinita. 

Proiectul a produs modificari comportamentale intre adulti si copii in interiorul scolii: in program au fost implicati peste 60.000 de copii (proveniți din școli aparținand unor comunitați dezavantajate) si familiile lor. Desi dificil de evaluat in cadrul unui proiect atat de cuprinzator, remarcam imbunatatiri in calitatea comunicarii si relatiilor interpersonale, precum si a imaginii/ stimei de sine a unui numar de copii. In majoritatea cazurilor, directorii si cadrele didactice utilizeaza un limbaj corect si respectuos atunci cand se refera la elevi. Cuvantul “rom” apare cu frecventa mult mai mare comparativ cu faza de debut a proiectului in luarile de pozitie ale reprezentantilor echipelor ISJ, echipelor manageriale din scoli si in randul cadrelor didactice. Parintii neromi continua sa utilizeze cuvantul “tigan”, folosit cel mai frecvent pentru a desemna grupurile de romi sau elevii romi din scoala. In comentariile elevilor apar cu frecventa egala termenul “rom” si “tigan”, utilizarea fiind corelata cu termenul folosit de catre mediator, precum si cu afilierea la grupuri locale/ neamuri traditionale in care folosirea termenului „țigan” este curenta. Comparativ cu situatia de dinaintea interventiei prin program, caracterizarile facute copiilor din grupuri dezavantajate /romi/ cu CES/ cu dificultati de invatare si asteptarile fata de acestia din partea personalului scolii sunt marcate de o mai clara preocupare de a investiga atent situatia familiala.

In scoala nu este loc pentru discriminare!: interactiunile dintre copiii romi/cu CES atat in clasa, cat si in contexte ne-academice (loc de joaca, sala de sport, in fata scolii etc.) sunt puternic marcate de etosul scolii si de caracteristicile comunitatii. In majoritatea scolilor din mediul rural, interactiunile din timpul recreatiilor si din timpul activitatilor extrascolare sunt caracterizate ca fiind “naturale”, “ne-problematice”, “normale intre copii, se mai cearta, se mai bat, dar se impaca singuri” (comentariile cadrelor didactice si ale mediatorilor). Conflictele sunt mai degraba asociate cu stratificarile interne din comunitatea de romi sau cu diferentele de statut economic dintre familiile elevilor. La nivelul claselor de elevi, a crescut frecventa comunicarii pe orizontala (intre colegi). Comentariile cadrelor didactice, ale directorilor si ale reprezentantilor ISJ mentioneaza cresterea frecventei si tipurilor de interactiuni dintre copiii romi/cu CES si ne-rromi in contexte scolare academice si ne-academice (in afara clasei). Aceasta concluzie se coreleaza pe de o parte cu faptul ca, in urma cursurilor de formare in problematica educatiei incluzive, practicile instructionale au avut ca prioritate cresterea interactivitatii si stimularea colaborarii in timpul activitatilor de invatare.

A crescut numarul copiilor si tinerilor care se auto-identifica  romi: in majoritatea scolilor din program lucreaza mediatori scolari si intr-un numar semnificativ de scoli se studiaza limba romani. Pe de o parte, ordinele de ministru au consolidat efortul de valorificare a diversitatii culturale in curriculumul scris. Pe de alta parte, curriculumul ascuns la nivelul clasei s-a imbogatit cu promovarea unor modele de succes din comunitate si cu valorizarea progresului realizat la nivel individual, de catre elevi. In unele cazuri, asteptarile cadrelor didactice fata de copiii din grupuri dezavantajate raman marcate de asteptari scazute, marcate de etichetari si dezvaluirea publica de informatii confidentiale.  

Parintii sunt mai des invitati la scoala si sunt mai interesati de ce invata copiii lor: in aproximativ trei sferturi dintre scoli, cadrele didactice si directorii sustin ca s-au imbunatatit relatiile scolii cu comunitatea. Aceasta tendinta este mult mai accentuata in cazul unei treimi dintre scoli, care au fost implicate dupa sau in timpul derularii programului PHARE si in alte proiecte. 

Mediatorul școlar reprezinta o noua figura bine primita de școala: exemplu pentru comunitate, animator local, sustinator al schimburilor culturale, mediatorul ajuta la redimensionarea comunicarii scoala-familie. Desi efectele pozitive pe termen lung au fost anticipate prin OM 1539/2007 si investitiile deja facute, resursele umane pregatite pentru meseria de mediator sunt valorificate in proportie de 60%. 

Afirmatia lui Michael Fullan „Schimbarea in educatie este un proces, nu un eveniment”  este demonstrata inca o data de lectiile evaluarii impactului acestui program: este nevoie de continuarea activitatilor, de monitorizarea si evaluarea lor responsabila astfel incat toti copiii sa aiba acces egal la o  educatie de calitate. 
 

 Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 
  



824 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    lectii ? (Joi, 25 februarie 2010, 15:26)

    buy [anonim]

    deloc
  • 0 (0 voturi)    
    lectii (Sâmbătă, 6 martie 2010, 7:25)

    Sawet [anonim]

    Lectiile sunt bune si nereusite
  • 0 (0 voturi)    
    lectii pentru cine (Joi, 11 martie 2010, 14:33)

    ksaq [anonim]

    acum oricum lectiile sunt facute asa ca sa avem activitate




WebPR

HotNews.ro
Despre noi:
Parteneri Media:
powered by
developed by
Cookie Settings