Am fost profesor de educatie fizica mai bine de patru decenii si mi-am facut meseria cu pasiune;elevii mei au practicat exercitiile fizice pe orice vreme,si-au calit organismul si sunt mandru de starea lor de sanatate.Am lucrat diferentiat inca din aii1955-56 si am aplicat pentru prima data in tara noastra aprecierea diferentiata.Toti elevii au participat la ore iar cei cu deficiente fizice,au avut programe speciale de recuperare;elevii se regaseau in cele trei grupe valorice se simteau excelent si nu am avut in aproape o jumatate de secol elev i absenti sau accidentati la ora.Prin anii 60.. am tinut prima lectie pe principiul instruirii diferentiate din tara si de atunci pana in 1996 anul pensionarii mele am lucrat in acest mod.Multi elevi din grupa de performanta au ajuns in elita sportului romanesc,reprezentandu-ne cu cinste peste hotare.Cei din grupa medicala au facut toata viata exercitii,ma intalnesc cu ei la aniversari si-mi atesta o buna stare de sanatate,
In prezent educatia fizica scolara a pierdut teren din doua motive;1.Pregatirea slaba si lipsa de pasiune a unor dascali care nu i-au atras pe elevi printr-o instruire diferentiata si o notare pe masura.
2.Statul Roman,nu a inteles ce importanta are educatia corporala in formarea tineretului cu bataie lunga spre maturitate si nu a asigurat conditii minime de practicare a exercitiilor fizice in cadrul scolilor.Educatia fizica scolara si cea sportiva contribuie la formarea unui popor sanatos la minte si la trup si nu trebuie sa ne mai miram de valoarea unor personlitati cu judecati nesanatoase crescute in sera comoditatii si lipsei de miscare,Felicitari domnule Segarceanu.