newsletter rss
HotNews.ro

Codul de conduita pe Internet: Petriceanu, Popescu si Parvan despre noile reguli IAB, foamea de publicitate si sustinerea industriei


PDF Print
A | a
E-mail
de C. Ionescu | Luni, 26 octombrie 2009, 19:51 Oameni

Noul cod de autoreglementare in publicitatea online si comertul electronic din Romania este o forma de sprijin pentru publisherii pusi in ipostaza de a difuza publicitate intruziva, spun trei dintre oamenii care au contribuit la realizarea acestui cod.

Presedintele IAB Romania Cristian Petriceanu -
reconfirmat in aceasta pozitie saptamana trecuta, vicepresedintele IAB Cristi Parvan si Alin Popescu de la AvocatNet au discutat cu HotNews.ro - webPR.ro despre codul prezentat oficial, luni, de IAB Romania, in cadrul evenimentului Internet Responsabil.

  • Vezi aici cateva dintre punctele-cheie ale codului
  • Vezi aici codul de autoreglementare prezentat luni

Ideile pe scurt:
  • Va fi atras un numar relevant de siteuri inca din urmatoarele doua luni, avand in vedere ca in aceasta perioada sunt elaborate strategiile de media pentru anul viitor
  • Noul cod vine in ajutorul publisherilor care sunt in prezent nevoiti sa apeleze la compromisuri, acceptand forme de publicitate care sunt deranjante pentru utilizatori
  • Pentru acest cod a fost preluat, partial, modelul codului de reglementare din Spania
  • Cristian Petriceanu: Toti am trecut prin disperarea de a face bani si prin dorinta, poate legitima pentru investitorii nostri, sa facem bani. Dar cred ca fiecare om creste de la copilarie la adolescenta si apoi la maturitate si, de la un moment dat, ca om matur, iti dai seama de greselile facute in tinerete, iar cand ai copii vrei sa le spui: "nu mai faceti ce am facut eu atunci".
  • Proiectul are in acest moment unele neajunsuri la nivel de finantare, la nivel tehnic si la nivelul felului cum sunt abordate situatii punctuale si relatia dintre siteuri si alte industrii, precum relatia dintre siteurile de video-sharing si asociatiile industriei muzicale

Rep.: Cand credeti ca aceasta initiativa va incepe sa dea rezultate palpabile - un numar relevant de siteuri sa adopte marca de incredere si codul de autoreglementare?
Cristian Petriceanu: Pentru moment mai avem niste lucruri de rezolvat. Avem de organizat sistemul, pe care deocamdata l-am facut public. Eu cred ca vom atinge un numar de siteuri relevant pentru industrie - si in principal din randul membrilor IAB, asociatie care reprezinta industria - in maxim o luna sau doua, adica anul acesta, iar atunci avem convingerea ca vom putea sa functionam in sistemul de marca de incredere.

Cristi Parvan: Noi ne-am grabit sa adoptam codul anul acesta, inainte sa fie stabilite strategiile de media pentru anul viitor. Deci ma astept, cu acest argument in fata, ca in luna noiembrie sa ajungem probabil la 100 de siteuri.

Alin Popescu: Cred ca e nevoie de 10-20 de siteuri pentru a face sa se rostogoleasca bulgarele. Dupa aceea, treptat, lucrurile vor evolua. In Internet, ca in multe alte locuri, exista aceasta tendinta: "a facut ceva concurentul meu, trebuie sa fac si eu". Banuiesc ca unii vor proceda astfel si, chiar si asa, isi vor analiza costurile si vor realiza ca este un pas important pentru ei.

Nu stiu sa spun cate siteuri vor adera pana la sfarsitul anului. Daca ar fi sa discut despre ce am auzit in ultimele zile, isi declarasera disponibilitatea cateva retele destul de mari. Am fi putut vorbi de 50 pana la 100 de siteuri. Dar adevarul este ca (la evenimentul Internet Responsabil - n.r.) nu i-am vazut in sala, motiv pentru care nu stiu sa spun daca ei mai sunt inca in favoarea acestui proiect sau nu. Proiectul acesta chiar are nevoia unei sustineri a industriei si, din pacate, in momentul acesta, industria nu pare inca sa se fi coagulat in jurul lui. Probabil ca lucrurile se vor schimba in zilele urmatoare.

Publicitatea intruziva si argumentul tertilor

Rep.: Credeti ca foamea de publicitate manifestata deseori, in prezent, prin campanii publicitare pe care multi utilizatori de siteuri le considera agresive va influenta aplicarea si adoptarea codului in viitorul apropiat?
Cristian Petriceanu: In primul rand, ceea ce numiti foame de publicitate inseamna compromisurile pe care publisherii le fac in acceptarea unor forme de publicitate care sunt deranjante pentru utilizatori.

Am vandut si eu publicitate pe niste siteuri si am incercat, recunosc, sa oblig anumite siteuri sa ia acea publicitate. Unele siteuri au refuzat, altele au spus "bine, OK, daca e pentru bani o fac, dar te rog sa nu fie de lunga durata, sa nu fie asa sau asa". Imi dau seama ce compromis am facut pentru ca regia respectiva de publicitate trebuia sa vanda publicitatea. Dar s-a intamplat si ca publisheri care aveau motive sa refuze publicitatea sa o faca justificat si mi s-a intamplat, de cateva ori doar, sa mi se transmita reclamatii pe e-mail de la diversi utilizatori, care pe contul de la siteul respectiv sau la "contact at website punct ro" sa imi trimita astfel de reclamatii.

Prin acest sistem (codul de autoreglementare si marca de incredere - n.r.) avem un canal prin care utilizatorii sa poata sa reclame aceste forme intruzive de publicitate, care nu numai ca nu respecta standardele IAB, dar pur si simplu fac ca publicitatea respectiva, marca, produsele sau serviciile vizate sa fie automat prost vazute. Acest lucru poate nu este inteles de catre anumiti advertiseri. Dar vom avea, in felul acesta, concluzii foarte clare pe care le vom arata lumii publicitatii si cred, ca in timp, vom rezolva asemenea probleme.

Cristi Parvan: Influenta va fi benefica, pentru ca foamea de publicitate inseamna "nu pot sa zic nu, ce imi dai, aia pun ca am nevoie disperata de banii tai". Asta ar fi traducerea sintagmei. Prin codul acesta, noi oferim inclusiv un argument tert, obiectiv: asa e bine, asa nu e bine. Noi nu interzicem la modul "nu poti sa pui lucrul acela pe site". Se judeca, dupa care IAB da un comunicat referitor la o reclama sau alta. Deci e un sprijin pentru publisheri in aceasta privinta. Teama mare a unui publisher este ca daca nu accepta el, accepta ceilalti. Dar prin noul sistem rezulta un lucru comun, la nivel de industrie.

Alin Popescu: Cred ca siteurile mari chiar au nevoie de un proiect de genul acesta pentru ca au nevoie sa identifice campanii care sunt rupte din cotidian pentru a putea scoate in evidenta, in fata utilizatorilor, puterea si evolutia siteurilor lor. Nu cred ca proiectul acesta va stopa foamea de bani a unora - nu cred ca prin aderarea la codul acesta, in momentul in care li se vor pune 50.000 de euro in fata pentru cinci overlayere care o sa se puna unul peste altul vor exista multi care sa refuze. Dar daca e macar unul, inseamna ca acest proiect a schimbat ceva cu adevarat.

Modele vest-europene, indeosebi cel spaniol

Rep.: Ce modele au fost folosite pentru elaborarea acestui cod?
Cristian Petriceanu: Nu am inventat noi roata. Am folosit modele din Europa de Vest, am folosit in principal modelul din Spania. Ceea ce nu am preluat din Spania este modul lor de organizare, pentru ca acolo nu este vorba, in acest moment, de autoreglementare, ci de o co-reglementare prin care, partener cu autoritatea de reglementare, este chiar statul prin diverse organisme. Noi am preluat de acolo numai ideea de a imparti aria de reglementare a codului in cele doua parti importante - domeniul publicitatii online si domeniul comertului online.

Cristi Parvan: Au existat multe modele externe luate in considerare. Discutia importanta e ca acelea erau modele consolidate, toate ajunse la cotizatii mult mai mari, toate ajunse la coduri mult mai stufoase, pentru ca pe masura ce trece timpul apar noi reglementari, noi jurisdictii. Majoritatea au jurizare, certificare periodica.

Pe de o parte, noi am optat, din motive de criza, pentru sistemul acesta mai lax de finantare si cu costuri mai joase, bazat si pe buna intentie a juratilor. Pe de alta parte, autoreglementarile vor veni inclusiv din spetele de judecata. Si, admitand cereri dinspre public, sunt probleme care trebuie solutionate, care trebuie sa fie formulate in cod la un moment dat.

Ca in orice reglementare, apar spete distincte, in unele cazuri apar coduri specifice - pe continut, pe drepturi de autor etc. Siteurile de video-sharing incearca intr-o anumita masura sa respecte un cod sau altul. La fel si in zona de e-commerce.

Alin Popescu: Modelul este spaniol. In Spania a existat un cod propus de o asociatie din industrie. Cu timpul, codul respectiv a evolutat, in momentul acesta sunt sute de siteuri inscrise. A evoluat atat de bine, incat s-a format un soi de consortiu intre autoritati si respectiva asociatie si alte asociatii din industria de Internet, iar acum este un cod organizat in colaborare de catre aceste parti. Si chiar a dus foarte mult la cresterea Internetului in Spania. Stiu ca au aderat nume mari, Coca Cola, spre exemplu, si-a pus marca lor pe propriul site din Spania, Yahoo si-a plasat aceasta marca pe varianta spaniola.

Juriile se vor infiinta cand vor avea ce juriza

Rep.: Cand si in ce conditii vor fi formate si vor opera cele doua jurii care vor supraveghea la aplicarea acestui cod - juriul de publicitate si cel de e-commerce?
Cristian Petriceanu: Cele doua jurii ar trebui sa fie disponibile pentru a juriza incepand cu primele aplicatii, cu primele siteuri care doresc sa adopte aceasta marca de incredere. Ceea ce inseamna ca, pornind de la un nivel mic - evident ca nu avem foarte multi oameni la disponzitie si incercam sa rezolvam lucrurile cu fortele proprii, adica cu oameni din IAB, dar si cu cativa colaboratori externi pe care unii dintre membri ii pot aduce - sa formam un grup de 10-15 insi. Iar din randul acestora sa-i putem alege, in functie de profilul siteului care aplica sau in functie de reclamatia care ar putea sa apara de la bun inceput, pe cei cinci care sa poata sa jurizeze cazul.

Intrebat daca, in privinta celor care vor fi cooptati pentru activitati de jurizare - printre care ar urma sa se numere si Cristian Petriceanu, dupa cum a afirmat Alin Popescu la evenimentul de luni - , vor fi iertate "pacatele trecutului", avand in vedere ca si el a afirmat ca a fortat reclama pe anumite siteuri, Cristian Petriceanu: Toti am trecut prin disperarea de a face bani si prin dorinta, poate legitima pentru investitorii nostri, sa facem bani. Dar cred ca fiecare om creste de la copilarie la adolescenta si apoi la maturitate si, la un moment dat, ca om matur, iti dai seama de greselile facute in tinerete, iar cand ai copii vrei sa le spui: "nu faceti si voi ce am facut eu atunci".

Cristi Parvan: Cand vor avea ce juriza. In momentul de fata exista o lista de pana la 20 de persoane care si-au manifestat acordul. Vor mai veni si de la siteuri. Cand va fi nevoie de jurizare, noi suntem in stare sa jurizam foarte repede.

Pentru inceput exista o confuzie intre serviciul de certificare si sigla in sine (marca de incredere - n.r.). Noi vindem certificarea, practic cerem bani pe serviciul de certificare, iar apoi, la un interval mic de timp, vedem daca totul este in regula sau nu.
 
Alin Popescu: In urmatoarele doua saptamani incercam sa discutam cu cat mai multi oameni. Pana acum a fost o problema relativ simpla. Fiecare om care se pricepe cat de cat si cu care am vorbit a avut tendinta sa spuna ca, daca intra altcineva inainte, sa vada el ca exista acest organism, intra si eu. De aceea eu am si acceptat sa ma "arunc primul in apa". Cred ca in urmatoarele doua saptamani va apareea o lista cu cel putin 15-20 de jurati, care va fi publica. Noi incercam ca pana la sfarsitul anului sa transmitem catre media comunicate cu ce se mai intampla cu acest cod, pentru a arata ca este vorba despre o miscare continua.

Au aparut intrebari de genul: in cazul unui portal, se va inscrie un domeniu sau un grup de siteuri?

Rep.: Din punct de vedere al continutului acestui cod, care sunt principalele puncte forte si care sunt limitarile, neajunsurile lui in forma actuala?
Cristian Petriceanu: In privinta continutului codului, au fost o mana de oameni cei care au lucrat efectiv pentru cod. Principalul merit il are Alin, pentru ca are si experienta juridica pentru acest lucru. Eu am initiat acum ceva vreme, la o sedinta a IAB, ideea: ce ar fi sa facem un cod al Internetului? Ideea a fost acceptata in cadrul diverselor adunari generale, dar abia anul acesta am reusit sa o facem.

Nu au fost asa-zise negocieri intre parti, pentru ca in IAB sunt in principal publisheri. Am avut cateva observatii de la acestia si ne-am gandit, astfel, sa realizam un cod pornind de la modelul spaniol, l-am adaptat la specificul romanesc, am incercat sa nu amestecam alte lucruri care nici in codul respectiv nu exista - cum ar fi continutul publicat de siteuri - si sa facem un lucru cu cap si coada si sa-l dam membrilor nostri sa faca observatii asupra lui, iar in urma observatiilor sa il amendam.

Despre lipsuri, mi-e greu sa spun, copilul abia s-a nascut. Inca avem carente la capitolul finantare, in sensul ca nu am pus la punct un sistem clar de finantare. La nivel de continut al codului, nu vad lipsuri. Ar fi lipsuri in sensul ca nu am vrut sa intram in zona de content, nu am vrut sa existe plangeri care sa vina prin marca de incredere pe subiecte legate de continut.

E posibil sa vina. Pentru ca la un moment dat, cand cineva e vizat de un continut editorial agresiv sau sovin, e posibil sa se simta lezat si sa faca o plangere. Din momentul in care marca de incredere si tot sistemul vor functiona, dar organizatia IAB nu are jurati care sa spuna ca acel continut este OK pentru ca nu exista in jurisdictia codului continutul editorial, ceea ce poate face IAB este sa semneze niste protocoale de colaborare cu acele organizatii, ONG-uri sau poate chiar autoritati care au jurisdictie in domenii precum respectarea drepturilor de autor sau in cel al continutului, in ideea de a nu incuraja violenta sau asa mai departe. Sa pasam, astfel, constructiv analiza unui asemenea caz catre cei indreptatiti. Acolo unde jurisdictia codului nu se aplica sa gasim parteneri care se ocupa de astfel de lucruri.

Cristi Parvan: Marele neajuns este faptul ca ne asteptam ca totul sa fie gratis, sa fie sponsorizat de cineva, sa fie o cauza sociala, un subiect de vorbit si mai putin un instrument de business. Iar principalul beneficiu este ca produce un cadru de discutii pentru astfel de reglementari. Discutand cu publisherii, la un moment dat, poate ca unele texte din cod se vor dovedi prea restrictive sau prea laxe, dar mecanismul este facut asa incat sa existe un nivel minim comun acceptabil.
 
Alin Popescu: Sincer, in momentul acesta principalul punct slab este ca nimeni nu citeaste codul. La nivel de continut, probabil ca partea slaba este ca nu contine anumite reguli... AIMR (Asociatia Industriei Muzicale din Romania - n.r.) a venit mai devreme si a spus ca sunt dispusi sa negocieze sub umbrela acestui cod cu [edit 27.10] siteuri care gazduiesc continut muzical. Din negocierea aceasta ar rezulta niste reguli. Am vazut ca AIMR, vineri, i-a si invitat la niste discutii. Vor rezulta niste reguli. Noi am facut un prim proiect de reguli, am cazut de acord si incercam sa ii ajutam sa pastreze directia, nu sa le zica acelor siteuri ca nu au voie sa puna muzica pe net, ci sa le zica "uite, hai sa fiti de acord, spre exemplu, sa va educati publicul sa inteleaga ce inseamna drepturi de autor si ca nu e bine sa fure si sa foloseasca melodii fara drept". Deci sa fie niste reguli care sa fie flexibile si sa fie stabilite intre ei.

Asta e punctul slab: in momentul acesta codul nu contine asemenea reguli. Dar in urmatoarele saptamani-luni, codul va avea ca anexe sau ca parte integranta tot felul de intelegeri intre o anumita zona - industria muzicala, industria de soft, industria de filme -, pe de o parte, si website-uruile care folosesc acele lucruri, pe de alta parte. Acesta ar fi punctul major.

Probabil unul dintre punctele slabe este tocmai procedura de aplicare a codului - ce se intampla de cand vii - noi am stabilit in mare: vii, ti se da o vigneta, te jurizeaza... Procedura stabilita in cod. Dincolo de asta, au aparut intrebari de genul: ce se intampla cu un portal mare care integreaza multe alte siteuri - se va inscrie un domeniu sau un grup de siteuri? Sunt chestiuni tehnice, pe care recunosc ca nu le-am discutat pentru ca trebuie sa fie o negociere intre industrie si noi.

Nu incercam sa venim noi sa impunem lucruri - tocmai aici apare autoreglementarea. In cazul reglementarii, vine parlamentul si spune ca n-ai voie sa treci strada pe rosu. Autoreglementarea e ceva care se negociaza si in care se ajunge la un rezultat acceptat de ambele parti. Este o varianta de inceput, care va evalua. IAB are un consiliu director care va discuta toate problemele de acest gen care vor exista. Si nu o sa apara doar in urmatoarele 2-3 luni, ci si peste sase ani, cand poate se va inventa un "e-mail 2.0" cu proprietati specifice si totul va trebui adaptat la realitatea de atunci.

 Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 
  



2020 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    siteuri (Marţi, 27 octombrie 2009, 11:07)

    daniel [anonim]

    Foarte buna initiativa de autoreglementare.
    Incercati, totusi, sa va obisnuiti sa utilizati romanescul "situri" in loc de aberantul si incorectul "siteuri".
  • 0 (0 voturi)    
    O alta afacere? (Marţi, 27 octombrie 2009, 15:43)

    neagoe [anonim]

    Daca nu e vorba de nicio taxa atunci bravo voua. Dar daca cumva se va taxa in orice fel aceasta certificare, atunci nu este decat o noua afacere de genul firmelor de certificare ISO 9001 unde pentru o spaga substantiala initiala si una mai mica anuala orice firma din Romania poate sa se dea mare ca are un management de calitate.
  • 0 (0 voturi)    
    cod (Marţi, 27 octombrie 2009, 21:43)

    miki [anonim]

    tot ce am citit in interviu este de o "limba de lemn" mai rau ca la comunisti, iar ce este in COD in mare parte cei care fac WEB le respecta de foarte mult timp pentru ca asa au fost invtati in cei 7 ani de acasa. si pentru asta nu trebuie nustiuce asociatie la care nustiucine sa se afilieze, dar daca panlaurma este un ONG care propune CODU atunci exista 2%




WebPR

HotNews.ro
Despre noi:
Parteneri Media:
powered by
developed by
Cookie Settings