Jurnalistii si practicantii de relatii publice cred ca proprietarii institutiilor media si afilierile politice au cea mai mare influenta asupra media, potrivit unui studiu calitativ pe tema transparentei in media si a practicilor media din Romania. Studiul, realizat la nivel national, a fost prezentat miercuri in cadrul evenimentului PR Week, la inceputul unei dezbateri pe tema eticii in activitatile de PR.

Raportul "Media Transparency and Media Practices in Romania" a fost realizat de Institute for Public Relations/Forum for International Communications si s-a bazat pe perceptiile culese, prin intermediul unor chestionare, de la cateva zeci de practicanti din media si relatii publice.



Studiul prezentat de Katerina Tsetsura (SUA), Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma, arata intre altele ca:

• Intrebati in legatura cu principalele surse influenta asupra media, practicantii din presa si PR apreciaza ca acestea constau in proprietarii institutiilor media si afilierea lor politica
  
• Intrebati in legatura cu publicitatea mascata, respondentii apreciaza ca exista astfel de cazuri in diverse forme, atat in media nationala, cat si in media regionala si locala, iar o buna parte din institutiile media incheie contracte de prestari servicii pentru acoperire mediatica. Potrivit Katerinei Tsetsura, studiile realizate in alte tari indica rezultate similare
• Intrebati daca departamentul de vanzari de publicitate al unei institutii media influenteaza deciziile editorilor, respondentii apreciaza, in general, ca acest lucru se intampla uneori, mai des la nivel regional
• Intrebati daca sursele de informare pun presiune financiara asupra media (de exemplu prin retinerea unor contracte de publicitate sau subventii) pentru a influenta media, jurnalistii cred in mai mare masura decat practicantii de PR ca acest lucru se intampla - mai des in cazul media locale si regionale
• Intrebati daca este considerata o practica normala acceptarea de plati indirecte sau directe, din partea surselor de informare, respondentii au spus ca acest lucru se intampla, insa putini cred ca aceasta practica este profesionala si cu atat mai putin etica
  
• Jurnalistii si practicantii de PR sunt in dezacord in privinta profesionismului in PR-ul romanesc - jurnalistii nu cred, in general, ca PR-ul este profesionist, pe cand respondentii din PR cred ca este in general profesionist. Pe de alta parte, ambele tabere cred in aceeasi masura ca jurnalismul in Romania este profesionalizat

Cat de etice sunt practicile jurnalistice si de PR romanesti, in prezent, a constituit subiectul unei dezbateri in cadrul congresului PR Week.


Ioana Avadani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent:

• Noi am spus de multe ori ca lucruri precum plata pentru articole se intampla.
• Multi ziaristi percep profesionalizarea zonei de PR ca pe un lucru rau. Din punctul lor de vedere un PR bun este o piedica in obtinerea informatiei. Problema se pune foarte acut la institutiile publice, unde ziaristii spun ca un PR bun la primarie este moartea investigatiei
• In 2004-2005 am avut probleme cu publicitatea alocata de institutiile publice. Anul acesta nu am mai avut neaparat relatii de publicitate: am avut coproductii, promovari, sponsorizari, proiecte comune - lucruri nereglementate de lege. Ramane de vazut cat sunt de transparente si de etice
• Ma tem ca in media romaneasca comportamentul etic nu este atat de sus pe scara sociala
• Industria mass-media este singura industrie care beneficiaza de protectie constitutionala. In baza acestei protectii, ea trebuie sa dea ceva inapoi, pentru ca serveste interesul public

Robert Turcescu:

• Cunoastem multi dintre oamenii care luandu-si titulatura de PR-isti stau pe langa o autoritate locala. Oamenii acestia sunt folositi exclusiv pentru imaginea respectivului individ - sa-i gestioneze aparitiile in spatiul public (judeca mai degraba cantitativ decat calitativ) sau sa actioneze ca intermediar in presiunile exercitate asupra jurnalistului. Relatiile dintre PR-isti si jurnalisti se duc in general in acesti termeni. Si intre jurnalisti exista spagari sau diversi altii, reveniti in presa dupa ce s-au perindat prin institutii publice. Acum in mai toate trusturile de presa au scazut salariile, iar jurnalistul isi pune problema ca asta e, trebuie sa iasa banul de undeva.
• Sunt foarte sceptic. Solidaritatea de breasla in zona jurnalistilor, inclusiv pe tema autoreglementarii, lipseste cu desavarsire
• Cred ca in perioada urmatoare va fi ceva obisnuit sa bata jurnalisti la usa si sa intrebe "mie ce-mi iese?"
• Spaga "la sacosa" data jurnalistului nu se mai intampla. Lucrurile s-au rafinat. Acum sunt spagi pe contract

Katerina Tsetsura, Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma:

• Ceea ce a spus Robert Turcescu se intampla in toata lumea. In Rusia spun ca acesta este felul nostru, altii se intreaba ce se poate face pentru a rezolva problemele existente

Mihai Coman, Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC):

• Daca un jurnalist spune ca din cauza celui de la PR nu poate sa faca o investigatie, e clar ca e un jurnalist prost
• Un om de PR care practica inchiderea totala e unul prost, e un activist de partid.
• Sunt multi oameni care se folosesc de pozitia lor de jurnalist sau PR pentru a-si atinge interese personale
• In ultimii cinci ani s-au inmultit fabricile de diplome - sunt 30 de sectii in tara care fac relatii publice si vreo 27 care fac jurnalism. Ce se va intampla in anii urmatori: se vor spala diplome pe la diverse facultati.

Manuela Preoteasa, managing partner Hotnews.ro:

• In online, ce alt ombudsman ai mai bun decat cititorul?
• Exista publicitate platita, marcata, care devine tot mai creativa si care poate avea succes in randul publicului online chiar daca e marcata ca publicitate.
• Daca vine jurnalistul la omul de PR si cere in mod aberant bani, exista multi alti jurnalisti si multe alte institutii si organizatii media la care sa apelati
• Ca presa avem o misiune publica, daca nu o indeplinim publicul ne va amenda

Luca Niculescu, Redactor-Şef RFI Romania:

• La RFI toate problemele discutate aici sunt prevazute in reglementarile proprii. De exemplu nu avem voie sa acceptam invitatii la o masa care costa mai mult de 20 de euro si nu avem sa apelam la practici care au direct sau indirect cu publicitatea

Liana Ganea, Coordonator de programe la Agenţia Naţională de Monitorizare a Presei

• In ultimii ani au existat mai multe cazuri in care PR-ul unor companii a oferit cadouri consistente unor jurnalisti, iar unii dintre acestia au sesizat problema pe blogurile lor si/sau au returnat cadourile
  
• Anul acesta am avut o decizie istorica a CNA, care a constatat ca Eximbank si-a facut reclama mascata la televiziunile de stiri. Tot recent, Cotidianul a publicat doua materiale, in septembrie, in care arata ca in mai multe ziare locale a aparut acelasi articol despre ministrul Udrea. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Mircea Geoana. A existat si situatia cu explozia laptopului lui Mircea Badea, neasumata ca publicitate